Ventilație cu recuperare de căldură centralizată sau descentralizată: ce alegi pentru o casă
O casă de 150 m² cu 4 persoane și 11 încăperi are nevoie de 120 m³/h de aer proaspăt. O unitate centrală cu tubulatură face asta cu un singur aparat, 9 guri de aer și 2 găuri prin fațadă: aerul intră în living și dormitoare, trece prin hol și iese prin bucătărie și băi. Cu aparate de perete, fiecare cameră se ventilează singură: 10 aparate în perechi (sau 9 cu două ventilatoare), câte 20–25 m³/h fiecare, care schimbă împreună 210 m³/h, pentru că aerul unui dormitor nu mai ajunge în baie. La București, ventilația pierde pe an 265 kWh de căldură cu unitatea centrală (91 %) și 772 kWh–1.287 kWh cu aparatele de perete (85 % certificat, 75 % în folosire); curentul: 319 kWh față de 442 kWh; filtrele: 2 schimburi pe an față de 18; costul cu montaj: 35.000 lei față de 30.000–80.000 lei (). Semper Supra proiectează sisteme centralizate și le recomandă pentru case noi și renovări complete; aparatele de perete au sens pentru una-două camere dintr-o locuință existentă, unde nu se pot duce tubulaturi. Mai jos: calculul pentru casa ta, comparația pe criterii, aparatele de perete certificate PHI și întrebările frecvente.
Câte aparate de perete ar avea casa ta?
| Centralizată | Descentralizată | |
|---|---|---|
| Aer proaspăt schimbat | 120 m³/h | 210 m³/h |
| Aparate | 1 unitate, 9 guri de aer | 10 în perechi sau 9 cu două ventilatoare |
| Găuri prin peretele exterior | 2 | 10 sau 9, Ø 160–200 mm |
| Schimburi de filtre pe an | 2, la un singur aparat | 18 (9 aparate × 2) |
| Căldură pierdută prin ventilație | 265 kWh | 772 (laborator) – 1.287 kWh (în folosire) |
| Curent: ventilatoare și îngheț | 319 kWh | 442 kWh |
| Cost cu montaj | 35.000 lei | 30.000–80.000 lei |
| Cost pe an: căldură, curent, filtre | 1.000 lei | 1.926 lei (laborator) – 2.121 lei (în folosire) |
Aparate pe camere: living: 2 × 22,5, 3 dormitoare: câte 1 × 25, bucătărie: 2 × 20, 2 băi: câte 1 × 25. Fără aparat: camera tehnică și cămara (30 m³/h de evacuare care la varianta centralizată se scot).
Scrie suprafața, câte persoane locuiesc, câte dormitoare și băi are casa și orașul. Debitul vine din fișa de camere a calculatorului de ventilație (30 m³/h de persoană, cel puțin 0,30 schimburi de aer pe oră); bucătăria e mereu inclusă. Varianta centralizată folosește o unitate Zehnder ComfoAir Q350 HRV; cea descentralizată, valorile PHI ale unui aparat de perete certificat, cu cel mult 25 m³/h pe aparat, o dată ca în laborator și o dată cu 10 puncte de recuperare mai puțin, cum se pierd în folosire.
Cum funcționează fiecare
Ambele variante sunt ventilație mecanică echilibrată cu recuperare de căldură: aerul uzat iese, aerul proaspăt intră, iar un schimbător trece căldura de la unul la celălalt fără ca aerele să se amestece. Diferența este unde stă schimbătorul și cum ajunge aerul în camere.
Schemă pe un singur nivel, nu la scară. Casa de 150 m² a paginii are două niveluri, trei dormitoare și două băi.
Ventilație centralizată cu recuperare de căldură: cum funcționează
O singură unitate (recuperator HRV, sau ERV cu recuperare de umiditate) stă într-o cameră tehnică, în pod sau deasupra unui tavan fals. Două tubulaturi o leagă de afară, prin două găuri în fațadă sau în acoperiș: aer proaspăt și aer evacuat. În casă, o rețea de tubulaturi duce aerul proaspăt, filtrat și încălzit de schimbător, în living, dormitoare și birou, iar alta îl scoate din bucătărie, băi și cămară. Între ele aerul trece prin hol, pe sub uși. O cameră primește atât cât are nevoie, reglat la punerea în funcțiune din guri.
Recuperator de căldură de perete: cum funcționează
Un aparat descentralizat stă într-o gaură prin peretele exterior al camerei pe care o ventilează, fără tubulatură. Sunt două feluri. Aparatul cu două ventilatoare are în el un schimbător continuu (în contracurent, uneori cu membrană care recuperează și umiditate): aerul intră și iese în același timp, ca la o unitate centrală mică. Toate cele cinci aparate descentralizate certificate de Passive House Institute la 31 octombrie 2026 sunt de acest fel.
Recuperatoare de căldură în pereche cum funcționează
Aparatul alternant (push-pull) are un singur ventilator reversibil și un bloc ceramic. Circa un minut scoate aerul cald din cameră, iar ceramica se încălzește; apoi ventilatorul se întoarce și aerul rece de afară intră prin ceramica caldă și o răcește. Ca debitul să fie echilibrat, aparatele lucrează în perechi: când unul scoate, celălalt bagă, chiar dacă stau în camere diferite. Folosesc de obicei ventilatoare axiale, ușor de oprit de o diferență mică de presiune.
Debite și distribuție
Debitul se calculează la fel pentru ambele variante, cu metoda Passive House Institute din calculatorul de ventilație: 30 m³/h de persoană, cel puțin 0,30 schimburi de aer pe oră, rotunjit în sus la 10 m³/h. Pentru casa de 150 m² sunt 120 m³/h (0,32 h⁻¹). Diferă felul în care ajunge aerul în camere.
Debitul pe camere la ventilația centralizată
Aerul proaspăt se împarte între camerele de locuit (livingul 45 m³/h, fiecare dormitor 25 m³/h), trece prin holuri și iese din camerele umede (bucătăria 40 m³/h, fiecare baie 25 m³/h, camera tehnică și cămara câte 15 m³/h). Același aer servește de două ori: întâi în dormitor, apoi în baie. De aceea 120 m³/h ajung pentru toată casa.
Câte recuperatoare de perete sunt necesare
Un aparat de perete ventilează doar camera în care stă, și scoate cât bagă. Regula paginii: fiecare cameră de locuit primește debitul ei de introducere, bucătăria, băile și WC-ul debitul lor de evacuare, cu cel mult 25 m³/h pe aparat (gama de funcționare continuă a aparatului certificat folosit în calcul). Pentru casa de 150 m²: living: 2 × 22,5 m³/h, 3 dormitoare: câte 1 × 25 m³/h, bucătărie: 2 × 20 m³/h, 2 băi: câte 1 × 25 m³/h, adică 9 aparate cu două ventilatoare sau, rotunjit la perechi, 10 aparate alternante. Împreună schimbă 210 m³/h de aer cu exteriorul, cu 90 m³/h mai mult decât unitatea centrală, pentru că aerul nu mai trece dintr-o cameră în alta. Camera tehnică și cămara rămân fără aparat (30 m³/h de evacuare care lipsesc).
Ventilație cu recuperare fără tubulatură: aerul de tranzit
Fără tubulatură nu există un drum controlat prin casă. Fiecare aparat lucrează pe fațada lui, iar vântul și diferența de temperatură dintre jos și sus (efectul de coș) apasă diferit pe fiecare perete; ușile închise separă camerele. Proiectul EwWalt (RWTH Aachen, HLK Stuttgart, ITG Dresda) a arătat că aparatele alternante așezate pe fațade diferite, „peste colț”, au diferențe mari de presiune între ele (REHVA Journal 4/2019). Băile fără fereastră sau fără perete exterior nu pot primi aparat și rămân pe un ventilator de evacuare simplu, fără recuperare.
Recuperarea de căldură în realitate
Passive House Institute certifică unități centrale cu 79–94 % de recuperare (lista calculatorului de ventilație) și aparate descentralizate cu 78–86 % (baza de date PHI). Cifrele de certificare sunt măsurate în laborator, cu debite echilibrate și fără vânt.
Ce se pierde în folosire: vânt, dezechilibru, efect de coș
Un aparat de perete nu are tubulatură care să-l apere de presiunea de pe fațadă. Filis, Kolarik și Smith (Energy and Buildings, 2021) au simulat un an întreg: doar vântul scade recuperarea cu până la 8 % la aparatele cu ventilatoare centrifugale și cu până la 22 % la cele cu ventilatoare axiale; cu efectul de coș, până la 20 % și 52 %. Aceeași lucrare citează măsurători pe teren la 60 de aparate de cameră (Merzkirch și alții): dezechilibre de până la 60 % din cauza vântului sau a efectului de coș și recuperare medie cu circa 8–22 % sub valoarea producătorului, dar și ventilatoare care consumă sub 0,25 Wh/m³, cam jumătate cât unitățile centrale măsurate. La aparatele alternante, debitul mediu efectiv a fost circa 85 % din cel în funcționare continuă, iar la vânt puternic și turație mică poate ajunge la zero (EwWalt). Studiul de teren Merzkirch nu l-am putut citi direct; cifrele lui sunt cele citate de Filis și alții.
Căldura pierdută pe an, București
Pentru comparație: unitatea centrală Zehnder ComfoAir Q350 HRV cu 91 %, la 120 m³/h; aparatele de perete cu 85 % (Zehnder ComfoAir 70, cel mai bun raport de eficiență din lista PHI) la 210 m³/h, o dată ca în laborator și o dată cu 10 puncte mai puțin, ipoteza paginii pentru folosirea reală, în intervalul studiilor de mai sus. Cu 74,3 kKh până la 23 °C, fără recuperare ventilația centrală ar pierde 2.942 kWh pe an; cu ea pierde 265 kWh. Aparatele de perete pierd 772 kWh în condiții de laborator și 1.287 kWh în folosire: de 2,9–4,9 ori mai mult, mai ales pentru că mișcă 210 m³/h în loc de 120 m³/h.
Aparate de perete certificate Passive House
Toate aparatele descentralizate pentru o singură cameră din baza de date Passive House Institute, citite la 31 octombrie 2026, cu valorile din certificat. Fără prețuri; nu recomandăm un producător anume.
| Aparat | Debit continuu, m³/h | Recuperare de căldură | Curent, Wh/m³ | Recuperare umiditate | Zgomot (certificat) | Îngheț (certificat) | Certificat PHI |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Zehnder ComfoAir 70 | 15–25 | 85 % | 0,24 | 64 % | ≤ 30 dB(A) în cameră secundară până la 25 m³/h | reduce aerul introdus de la −8,2 °C, îl oprește pe la −13 °C | 0826vs03 |
| Zehnder ComfoSpot 50 | 15–25 | 80 % | 0,30 | 54 % | ≤ 30 dB(A) în cameră secundară până la 25 m³/h | reduce aerul introdus de la −8,8 °C, îl oprește pe la −13 °C | 1195vs03 |
| bluMartin freeAir 100e ERV | 20–50 | 86 % | 0,36 | 61 % | ≤ 25 dB(A) la 50 m³/h cu capacul Premium; 34 dB(A) cu cel standard | bypass și debit redus echilibrat de la −9 °C | 2537vs03 |
| Vaventis fresh-r | 20–30 | 78 % | 0,28 | — | 24 dB(A) la 30 m³/h, 29 dB(A) la 40 m³/h | preîncălzitor extern de 600 W, de la −4 °C | 0827vs03 |
| Meltem M-WRG-II E | 10–50 | 78 % | 0,38 | 55 % | ≤ 25 dB(A) până la 50 m³/h (montaj U2, cu tubulaturi) | dezechilibrează debitele de la circa −9,5 °C | 1328vs03 |
Debitul continuu este gama în care aparatul respectă limita de zgomot; peste ea, aparatul merge doar ca treaptă de vârf. Valorile sunt pentru varianta de montaj din certificat. Toate cele cinci au schimbător continuu și două ventilatoare; niciun aparat alternant cu bloc ceramic nu figura în listă.
Zgomot
Zgomot recuperator de perete
Passive House Institute cere cel mult 25 dB(A) în camerele de locuit și 35 dB(A) în camera tehnică. La varianta centralizată, ventilatoarele stau în camera tehnică, iar atenuatoarele de pe tubulaturi țin zgomotul departe de dormitoare. La un aparat de perete, ventilatorul e chiar în cameră. Aparatele certificate respectă limita doar în gama lor de funcționare continuă: de exemplu, la 50 m³/h un aparat dă 25 dB(A) cu capacul cel mai bun și 34 dB(A) cu cel standard, iar altul trece de 25 dB(A) peste 30 m³/h (certificatele din tabel). De aceea calculul paginii nu încarcă un aparat cu mai mult de 25 m³/h. Pentru aparatele necertificate nu există măsurători comparabile. Mai e un lucru: o gaură de Ø 160–200 mm prin perete, cu un aparat în ea, lasă să intre mai mult zgomot de afară decât peretele plin.
Filtre și întreținere
Filtrele: câte și ce clasă
Certificatele PHI cer pe aerul exterior un filtru fin ePM1 50 % (F7), care oprește polenul și o mare parte din particulele fine, și pe aerul evacuat cel puțin ISO Coarse 60 % (G4), care apără schimbătorul de praf. La varianta centralizată sunt două filtre într-un singur loc; la casa de 150 m² cu aparate de perete sunt 9 aparate, fiecare cu filtrele lui, în camere diferite, unele sub tavan. Multe aparate necertificate au doar filtre grosiere.
Cât timp și cât costă pe an
Ipoteza paginii (prețuri orientative, ): filtrele se schimbă de 2 ori pe an; un set pentru unitatea centrală costă 250 lei și cere circa 15 minute, un set pentru un aparat de perete 60 lei și circa 10 minute, plus spălarea blocului ceramic la aparatele alternante. Pe an: 2 schimburi, 500 lei și o jumătate de oră la varianta centralizată; 18 schimburi, 1.080 lei și circa 3 ore cu aparate de perete. Tubulaturile centrale se verifică și, la nevoie, se curăță la câțiva ani.
Îngheț și umiditate
Recuperator de căldură iarna: îngheț
Când afară e frig, umezeala din aerul evacuat poate îngheța în schimbător. Unitatea centrală are un preîncălzitor electric care pornește sub −1,5 °C (punctul PHI): la București, 482 de ore pe an și 67 kWh de curent, iar debitul rămâne echilibrat. Aparatele de perete certificate nu au, în general, preîncălzitor: se apără dezechilibrând debitele sau oprind aerul introdus. Certificatele spun cum: unul reduce aerul introdus de la −8,2 °C și îl oprește pe la −13 °C, altul reduce debitul de la −9 °C, altul dezechilibrează de la −9,5 °C, iar unul are un preîncălzitor extern de 600 W de la −4 °C. La București sunt 64 ore pe an sub −8 °C și 17 sub −13 °C, iar temperatura de calcul este −15 °C (SR 1907-1). În acele ore casa primește mai puțin aer proaspăt sau mai rece, iar aerul care lipsește intră prin neetanșeități.
Umiditatea și condensul
Recuperarea de umiditate (ERV) există la ambele: patru din cele cinci aparate de perete certificate recuperează și umiditate, 54–64 %. PHI scrie pe aceleași certificate că, în clima temperat-rece, recuperarea de umiditate se folosește doar unde casa produce puțină umiditate și că peste 60 % e nevoie de reglaj al debitului după umiditate. Ce înseamnă asta pentru o casă din România e pe pagina despre umiditatea relativă și absolută și în lecția HRV sau ERV din calculatorul de ventilație. Condensul unui aparat de perete, cât apare, se scurge spre exterior prin capacul de fațadă (așa scrie certificatul unuia dintre ele).
Găuri în fațadă, etanșeitate, punți termice
Câte găuri prin peretele izolat
Varianta centralizată are 2 treceri prin anvelopă, de obicei grupate lângă unitate: aer proaspăt și aer evacuat. Cu aparate de perete sunt 10 (sau 9) găuri carotate de Ø 160–200 mm prin peretele izolat, câte una pentru fiecare aparat, pe toate fațadele. Fiecare trebuie etanșată de bariera de aer din interior și de izolația de afară, iar fiecare este o mică punte termică punctuală.
Etanșeitatea unei case pasive
O casă pasivă are n50 ≤ 0,6 h⁻¹ la testul de presiune: tot aerul care trece printr-o gaură neetanșă o face fără recuperare. Fiecare trecere în plus este un detaliu de executat bine și o șansă în plus să nu fie. Nu dăm o cifră pentru câte scurgeri face o gaură; spunem doar că zece detalii de etanșare pe fațade sunt mai greu de făcut și de verificat decât două. Despre punți termice și mucegai: pagina despre punți termice și mucegai.
Cost
Unitatea centrală, cu tubulatura și montajul, pentru casa de 150 m²: 14.000 lei + 12.000 lei + 9.000 lei = 35.000 lei (valorile calculatorului de ventilație; ghidurile de piață dau 25.000–35.000 lei pentru o casă nouă). Un aparat de perete montat costă 3.000–8.000 lei (ghidul Onninen); 10 aparate: 30.000–80.000 lei. Pe an: căldura pierdută la 0,38 lei/kWh (gaz la 0,35 lei/kWh, centrală cu randament 92 %), curentul la 1,25 lei/kWh și filtrele.
| Centralizată | Perete, 85 % | Perete, 75 % în folosire | |
|---|---|---|---|
| Cumpărare și montaj | 35.000 lei | 30.000–80.000 lei | 30.000–80.000 lei |
| Căldură pierdută prin ventilație, pe an | 265 kWh · 101 lei | 772 kWh · 294 lei | 1.287 kWh · 490 lei |
| Curent, pe an | 319 kWh · 399 lei | 442 kWh · 552 lei | 442 kWh · 552 lei |
| Filtre, pe an | 2 × 250 lei = 500 lei | 18 × 60 lei = 1.080 lei | 1.080 lei |
| Total pe an | 1.000 lei | 1.926 lei | 2.121 lei |
Prețuri cu TVA, orientative, nu oferte. Aparatele de perete nu au nevoie de cameră tehnică și de tavane false pentru tubulaturi, ceea ce poate conta la o renovare; costul unei case noi include oricum golurile pentru tubulaturi.
Comparație pe scurt
| Criteriu | Centralizată | Descentralizată |
|---|---|---|
| Aparate | 1 unitate, 9 guri de aer | 10 în perechi sau 9 cu două ventilatoare |
| Aer schimbat | 120 m³/h | 210 m³/h |
| Distribuție | controlată prin casă, din camerele de locuit spre cele umede | fiecare cameră separat; aerul nu trece dintr-o cameră în alta |
| Recuperare (PHI) | 79–94 %; aici 91 % | 78–86 %; în folosire cu ~8–22 % mai puțin |
| Căldură pierdută pe an | 265 kWh | 772 kWh–1.287 kWh |
| Curent pe an | 319 kWh | 442 kWh |
| Zgomot | ventilatoare în camera tehnică, atenuatoare | ventilatorul în cameră; ≤ 25 dB(A) doar în gama continuă |
| Filtre | 2 schimburi pe an, un loc | 18 schimburi pe an, 9 locuri |
| Îngheț | preîncălzitor, 482 h/an | dezechilibru sau oprire sub −8…−13 °C |
| Găuri prin fațadă | 2 | 10 sau 9 |
| Spațiu | cameră tehnică sau pod, tubulaturi | fără; doar pereți exteriori liberi |
| Montaj | proiect, tubulaturi, mai bine la construcție | cameră cu cameră, și în casa locuită |
| Cost cu montaj | 35.000 lei | 30.000–80.000 lei |
Când are sens fiecare
Ventilație centralizată sau descentralizată: când alegi fiecare
Centralizată pentru case noi, renovări complete, case pasive și nZEB: debitele se proiectează pe fiecare cameră, aerul trece prin casă de la camerele de locuit spre cele umede, recuperarea rămâne cea măsurată, iar filtrele, zgomotul și înghețul se rezolvă într-un singur loc. Descentralizată pentru una-două camere dintr-o locuință existentă, pentru un apartament în care nu se pot duce tubulaturi, sau ca prim pas înaintea unei renovări mari. Acolo un aparat de perete certificat, în gama lui continuă, e mult mai bun decât fereastra deschisă iarna; PHI însuși scrie, în descrierea listei, că aceste aparate se potrivesc mai ales la renovări și la locuințe mici.
Ce recomandă Semper Supra
Proiectăm sisteme centralizate și nu montăm aparate de perete; cititorul trebuie să știe asta când citește recomandarea. Pentru o casă întreagă recomandăm varianta centralizată din motivele de pe această pagină: pentru casa de 150 m² pierde de 2,9–4,9 ori mai puțină căldură, are 2 schimburi de filtre pe an în loc de 18, 2 găuri în fațadă în loc de 10 și ține debitele echilibrate și la −15 °C, la un cost apropiat de varianta descentralizată de mijloc. Dacă locuința ta e una în care tubulaturile nu încap, un aparat de perete certificat e o alegere bună, nu una de rușine. Debitele și unitatea pentru casa ta: calculatorul de ventilație; proiectul: serviciile Semper Supra.
Ventilație centralizată sau descentralizată, pe scurt
Ventilație centralizată sau descentralizată: ce aleg?
Pentru o casă întreagă, nouă sau renovată complet, centralizată: o unitate, 9 guri de aer și 2 găuri în fațadă pentru o casă de 150 m², cu 265 kWh de căldură pierdută pe an la București. Descentralizată pentru una-două camere sau unde nu încap tubulaturi.
Recuperator de căldură de perete: merită?
Într-o cameră fără altă ventilație, un aparat certificat PHI, în gama lui continuă (15–50 m³/h după model), merită față de fereastra deschisă iarna. Pentru o casă întreagă, cele 10 aparate costă 30.000–80.000 lei montate și pierd de 2,9–4,9 ori mai multă căldură decât o unitate centrală de 35.000 lei.
Câte recuperatoare de perete sunt necesare?
Câte unul în fiecare cameră de locuit, în bucătărie și în fiecare baie, plus unul în plus unde debitul camerei trece de 25 m³/h. Pentru o casă de 150 m² cu 4 persoane: 9 aparate cu două ventilatoare sau 10 alternante (în perechi). Calculul pentru casa ta e pe această pagină.
Recuperatoarele de căldură în pereche: cum funcționează?
Fiecare aparat are un ventilator reversibil și un bloc ceramic. Circa un minut scoate aerul cald și încălzește ceramica, apoi bagă aer rece de afară prin ceramica caldă. Două aparate lucrează în contratimp, ca debitul casei să fie echilibrat.
Ventilație cu recuperare fără tubulatură: există?
Da: aparatele descentralizate de perete. Nu au tubulaturi, dar ventilează fiecare doar camera în care stau, așa că o casă are nevoie de multe (9–10 pentru 150 m²) și schimbă mai mult aer cu exteriorul (210 m³/h față de 120 m³/h).
Zgomot recuperator de perete: cât de tare e?
Aparatele certificate PHI respectă 25 dB(A) în camera de locuit doar în gama lor de funcționare continuă, de obicei 20–30 m³/h, unele până la 50 m³/h. La treapta de vârf trec de 30–40 dB(A). Ventilatorul e în cameră; la varianta centralizată stă în camera tehnică.
Recuperator de căldură iarna: îngheață?
Schimbătorul poate îngheța sub circa −1,5…−9 °C, după tip. Unitatea centrală pornește un preîncălzitor (482 de ore pe an la București); aparatele de perete certificate reduc sau opresc aerul introdus, unele pe la −13 °C, sub temperatura de calcul a Bucureștiului de −15 °C.
Metodă și surse
Același model ca calculatorul de ventilație (bilanț oră cu oră pe anul tipic PVGIS, 23 °C în casă iarna), pentru două variante ale aceleiași case.
Debitul
Nominal = max(persoane × 30, 0,30 × volum), rotunjit în sus la 10 m³/h; introducere pe camerele de locuit (living 2, celelalte 1), evacuare după debitele de referință (bucătărie 60, baie 40, WC, cămară, tehnic 20), în trepte de 5 m³/h.
Sursă: Passipedia · PHI
Aparatele de perete
Fiecare cameră de locuit, bucătăria, băile și WC-ul primesc ceil(debit / 25) aparate; alternantele se rotunjesc la un număr par. Aer schimbat = suma debitelor camerelor.
Căldura pierdută
Q = (1 − ηHR) · 0,33 · V̇ · Gt, cu Gt gradele-ore până la 23 °C în zilele cu media sub 12 °C, lună cu lună.
Sursă: PVGIS
Curentul
Ventilatoare: Pel · V̇ · 8.760 h (0,24 și 0,24 Wh/m³); preîncălzitor la unitatea centrală sub −1,5 °C; aparatele de perete fără preîncălzitor.
Sursă: certificatele PHI
În folosire
Recuperarea aparatelor de perete minus 10 puncte: ipoteză, în intervalul de 8–22 % din studii.
Sursă: Filis și alții, 2021 · EwWalt, 2019
Verificări
| Verificare | Referință | Pagina |
|---|---|---|
| Debitul casei de 150 m² | calculatorul de ventilație: 120 m³/h | 120 m³/h |
| Căldura păstrată de Q350 HRV | calculatorul de ventilație: 2.677 kWh | 2.677 kWh |
| Aparate pe camere | Σ debite = 210 m³/h | 9 · 10 |
Limite
- Bilanț simplificat: fără infiltrații, fără dezechilibru calculat oră cu oră; pierderea în folosire e o singură ipoteză pentru tot anul.
- Aerul care lipsește din camera tehnică și din cămară la varianta descentralizată nu e socotit; nici ventilatoarele de evacuare simple pe care unii le pun acolo.
- Consumul în așteptare al aparatelor de perete (0–3,8 W pe aparat în certificate) nu e socotit.
- Prețurile filtrelor și timpul de schimbare sunt ipoteze orientative; prețurile sistemelor sunt din ghiduri de piață, nu oferte.
- Nu am găsit un studiu de teren pentru România; cifrele de teren sunt din Germania și Danemarca.
Surse
- Passive House Institute, baza de date de componente: aparate descentralizate pentru o cameră, cu certificatele lor (citite la 31 octombrie 2026)
- Passive House Institute, unități de ventilație (lista calculatorului de ventilație) · criteriile PHI pentru unități de ventilație
- V. Filis, J. Kolarik, K. M. Smith (2021), The impact of wind pressure and stack effect on the performance of room ventilation units with heat recovery, Energy and Buildings 234; rezumatul și introducerea, inclusiv citarea lui Merzkirch și alții (2016)
- T. Hartmann și alții (2019), Ventilation efficiency of decentralized alternating residential ventilation units, REHVA Journal 4/2019 (proiectul EwWalt)
- Passipedia, debite de aer · Onninen și RoVento, prețuri, octombrie 2026
- Date climatice: anul meteorologic tipic PVGIS 2005–2023, orar · SR 1907-1, temperaturi exterioare de calcul
Calcul și text: SEMPER SUPRA INITIATIVE S.R.L. · Date climatice: PVGIS © Uniunea Europeană, 2001–2026.