Punți termice și mucegai: de ce apare condensul în colțuri și cât costă o punte termică

Unde apare mucegaiul și de ce

Mucegaiul are nevoie de umezeală, nu de apă curgând pe perete: crește unde umiditatea relativă chiar la suprafață stă zile la rând peste 80 % RH. Aerul camerei se răcește lângă o suprafață rece, iar umiditatea lui relativă crește; cu 20 °C și 50 % RH în cameră, suprafața ajunge la 80 % RH la 12,6 °C și la 100 % RH, punctul de rouă, la 9,3 °C. Calculul punctului de rouă e explicat pe pagina despre umiditatea relativă și absolută. Locurile reci ale unei case sunt punțile termice: porțiuni pe unde căldura iese mai ușor decât prin restul peretelui.

De ce apare mucegai în colțul camerei

Colțul dintre doi pereți exteriori e o punte termică geometrică: pe dinăuntru are o suprafață mică ce primește căldură, pe dinafară una mare care o pierde. Într-un perete vechi neizolat, colțul are f_Rsi ≈ 0,61: la −5 °C afară, 10,3 °C pe suprafață și 94 % RH. Același colț izolat la exterior are f_Rsi ≈ 0,86 și rămâne uscat. Colțurile de jos, lângă pardoseală, și cele de sus, lângă tavanul sub pod, sunt și mai reci, pentru că acolo se întâlnesc trei suprafețe.

Mucegai la glaful ferestrei: cauze

Glaful este peretele subțire dintre fereastră și fațadă. Când fereastra stă în mijlocul zidului și izolația fațadei se oprește la marginea golului, căldura ocolește rama prin glaf. Fără izolație pe glaf, calculul dă f_Rsi ≈ 0,71, la limita de mucegai la 20 °C și 50 % RH; cu 3 cm de izolație pe glaful exterior, 0,83. Buiandrugul de beton de deasupra ferestrei și pervazul de jos se comportă la fel.

Soclul, balconul și racordul cu acoperișul

Soclul (partea de jos a peretelui, lângă teren) e rece când izolația fațadei se oprește deasupra terenului, iar betonul fundației leagă placa caldă de pământul rece: f_Rsi ≈ 0,53 în calculul de pe această pagină. Placa de beton a unui balcon trece prin izolație ca o aripă de răcire; centura de beton și cornișa la racordul cu acoperișul fac la fel dacă izolația nu le îmbracă.

Mucegai în spatele mobilei

Un dulap lipit de un perete exterior ține aerul cald departe de perete: suprafața din spatele lui e cu câteva grade mai rece decât restul peretelui, chiar și fără punte termică. Verificatorul de mai sus calculează peretele liber; în spatele mobilei și al perdelelor groase realitatea e mai rece.

Factorul de temperatură f_Rsi

f_Rsi spune cât de cald rămâne un detaliu pe dinăuntru, independent de vreme: 1 înseamnă că suprafața are temperatura camerei, 0 că are temperatura de afară.

Ce este f_Rsi

f_Rsi = (θ_si − θ_e) / (θ_i − θ_e) unde θ_si e temperatura minimă a suprafeței interioare, θ_i cea din casă și θ_e cea de afară. Pentru un perete simplu, fără punte termică, θ_si = θ_i − U · R_si · (θ_i − θ_e), deci f_Rsi = 1 − U · R_si. Un perete vechi cu U 1,2 W/(m²·K) are f_Rsi = 0,70: la −5 °C afară și 20 °C în casă, 12,5 °C pe suprafață. Un perete de casă pasivă cu U 0,15 are 0,96: 19,1 °C. Pentru detaliile cu forme (colțuri, glafuri, balcoane) f_Rsi se calculează numeric, conform EN ISO 10211.

De ce R_si 0,25 și nu 0,13

R_si e rezistența stratului de aer lipit de perete pe dinăuntru. Pentru pierderile de căldură (U-ul din proiect) se folosește 0,13 m²·K/W. Pentru verificarea de mucegai EN ISO 13788 și DIN 4108-2 cer 0,25 m²·K/W: în colțuri, după mobilă și perdele aerul circulă mai puțin, iar suprafața e mai rece decât arată 0,13.

Pragul de 80 % RH și 12,6 °C

Mucegaiul e considerat posibil când umiditatea relativă la suprafață atinge 80 % RH (EN ISO 13788; după Passipedia, 12 ore pe zi). DIN 4108-2 face calculul la 20 °C și 50 % RH în casă și −5 °C afară: suprafața trebuie să rămână peste 12,6 °C, adică f_Rsi ≥ 0,70 (Passipedia, punți termice). Proprietarul acestui site proiectează casele la 23 °C iarna: cu 23 °C și 50 % RH, pragul urcă la 15,5 °C, iar f_Rsi-ul minim la −5 °C devine 0,73, puțin mai sever.

Criteriul Passive House: f_Rsi ≥ 0,70

Passive House Institute cere pentru componentele certificate în clima rece-temperată (cea a României) f_Rsi ≥ 0,70 cu R_si 0,25, criteriul „de igienă” (PHI, criterii pentru sisteme de construcție opace). E altceva decât criteriul de confort pentru ferestre, care limitează U-ul ferestrei montate ca să nu fie curent rece lângă geam.

Detalii tipice: unde apare mucegaiul

Unsprezece detalii la −5 °C afară și 20 °C cu 50 % RH în casă. Pereții simpli din formulă; celelalte dintr-un calcul 2D făcut pentru această pagină, după EN ISO 10211, pe secțiuni tipice descrise la Metodă. Sunt valori tipice, nu calculul casei tale: același detaliu poate ieși mai bine sau mai rău după materiale și dimensiuni.

Ce poți face

Condens pe pereți iarna: ce faci

Două părghii: suprafața mai caldă și aerul mai uscat. Pe partea de construcție, izolația pe exterior, continuă peste detaliu: peste colț, pe glaf până la ramă, peste centură și cornișă, în jos pe soclu sub nivelul terenului. Pe partea de folosire: ține umiditatea din casă între 40 și 55 % RH (ventilație cu recuperare de căldură, vezi calculatorul de ventilație, sau aerisire scurtă de câteva ori pe zi), nu lipi dulapurile de pereții exteriori, încălzește toate camerele și nu lăsa dormitoarele reci cu ușa închisă.

Soluții pentru colțuri și glafuri

Colțul unui perete vechi se rezolvă doar cu izolație pe exterior; izolația pe interior mută problema la racordul cu planșeele și pereții interiori. La fereastră: izolație de 3–4 cm pe glaful exterior, cu rama montată cât mai spre izolație, iar la ferestrele noi rama montată în planul izolației.

Balcon punte termică: soluții

La o casă nouă, balconul se sprijină pe stâlpi proprii sau se leagă de placă printr-un element de ruptor termic, care duce încărcarea prin bare de oțel inox și izolație în loc de beton. La o casă existentă, placa se îmbracă în izolație pe toate fețele, cel puțin pe primul metru de lângă perete.

Soclul

Izolația fațadei continuă pe soclu cu un material care suportă umezeala (polistiren extrudat), sub nivelul terenului cel puțin 0,5–1 m. În calculul de pe această pagină, f_Rsi urcă de la 0,53 la 0,77 cu izolația dusă la 0,9 m.

Ce este o punte termică și ce este ψ

O punte termică e o porțiune liniară (o muchie, un racord) sau punctuală a anvelopei pe unde căldura iese mai ușor decât prin elementele de lângă ea.

Ce este o punte termică

Punțile termice sunt geometrice (colțuri, unde forma face suprafața exterioară mai mare decât cea interioară), constructive (beton, oțel sau zidărie care trece prin izolație: balcoane, centuri, buiandrugi, fundații) și de montaj (rama ferestrei față de izolație). Au două efecte: suprafața interioară mai rece (mucegai, Partea A) și căldură pierdută în plus (Partea B).

Ce este ψ

ψ (psi), coeficientul liniar de transfer termic, în W/(mK): câți wați pierde fiecare metru de punte termică la fiecare grad diferență între înăuntru și afară, peste ce s-ar pierde prin pereții de lângă ea. Pierderea pe an: Q = ψ · l · G_t cu l lungimea punții în m și G_t gradele-ore ale sezonului de încălzire în kKh. Pentru București, anul tipic al site-ului dă G_t = 61,9 kKh până la 20 °C (172 de zile cu media de cel mult 12 °C).

Cum se calculează puntea termică

ψ se calculează numeric după EN ISO 10211: secțiunea detaliului se împarte în celule mici, fiecare cu conductivitatea materialului ei, și se rezolvă fluxul de căldură. Din fluxul total se scade U · lungime pentru pereții de lângă detaliu; ce rămâne e ψ. EN ISO 14683 dă metode simplificate și valori implicite, mai mari, pentru când nu există calcul.

Dimensiuni exterioare și ψ negativ

ψ depinde de cum măsori pereții. PHPP (programul de calcul al caselor pasive) măsoară pe exterior, așa că la un colț suprafața de calcul e mai mare decât cea prin care trece căldura și ψ iese negativ: −0,56 W/(mK) la colțul pereților vechi, −0,09 la colțul izolat, în calculul de pe această pagină. Cu dimensiuni interioare un colț are ψ pozitiv (valoarea implicită din SAP 10: 0,18). Valorile de mai jos se folosesc doar cu convenția lor.

Casă pasivă fără punți termice: ce înseamnă

Passive House Institute numește un detaliu „fără punți termice” când ψ ≤ 0,01 W/(mK), cu dimensiuni exterioare (Passipedia; criteriile PHI). Atunci pierderea prin detalii e neglijabilă și, compensată de colțurile cu ψ negativ, poate lipsi din bilanț. Passipedia arată că, fără această grijă, punțile termice rămase au adăugat în exemple reale până la 14 kWh/(m²·an) la necesarul de căldură.

Valori ψ tipice

Cât costă o punte termică

Punțile termice ale unei case tipice de 150 m² pe două niveluri, la București, cu valori ψ de exemplu, alese în intervalele de mai sus: „tipic” e o casă izolată fără grijă la detalii, „fără punți” o casă cu detaliile rezolvate. G_t = 61,9 kKh; căldura vine dintr-o centrală pe gaz în condensare (randament 92 %), gazul la 0,35 lei/kWh (prețurile din 28 octombrie 2026, ca în calculatorul de cost). „m² de perete” arată câți metri pătrați de perete izolat cu U 0,25 W/(m²·K) pierd la fel.

Calculează pierderea punților termice ale casei tale

Scrie lungimea și ψ pentru fiecare punte termică. Pierderea pe an este ψ × lungime × grade-ore; costul, la gaz cu centrală în condensare. Valorile de pornire sunt cele ale casei tipice din tabelul de mai sus.

Punțile termice în PHPP și în certificare

În PHPP, fiecare punte termică intră în bilanțul de energie ca ψ × lungime, alături de U × suprafață pentru pereți, acoperiș, pardoseală și ferestre, cu dimensiuni exterioare. Pentru certificarea Passive House detaliile trebuie fie să respecte ψ ≤ 0,01 W/(mK) (sisteme certificate sau calcul), fie să fie calculate și introduse cu ψ-ul lor; în ambele cazuri f_Rsi ≥ 0,70 la R_si 0,25 pentru clima României. Semper Supra calculează detaliile critice ale proiectului (balcoane, soclu, ferestre, racordul cu acoperișul) după EN ISO 10211 ca parte a modelului PHPP: ψ pentru bilanț și f_Rsi pentru mucegai. Vezi serviciile Semper Supra.